Cum am ajuns să fac săpun?
Îmi place să știu cum sunt fabricate și ce conțin produsele pe care le folosesc, fie că e vorba de mâncare, haine sau produse de îngrijire. Cred că trăim într-o perioadă în care oamenii caută tot mai mult ca produsele pe care le folosesc să fie create de oameni pe care să-i poată cunoaște, nu de mașini; cu ingrediente firești, nu hocus-pocus-uri chimice care ne omoară încet; lucruri făcute cu drag, nu cu forța.
Pentru că am văzut că nu-i așa de greu precum pare, am început să fac săpunuri, pornind de la excelentul tutorial al Rebecăi de la Eco-Notes, iar microbul nu mă mai lasă. Pentru că ingredientele nu-s chiar ieftine mi-am dat seama că nu pot să le dau doar cadou, așa cum mi-aș dori, așa că le-am mai și vândut. Cu ocazia asta am văzut că cererea este mai mare decât mă așteptam, doamnele, domnișoarele și domnii doreau mai mult săpun decât aveam eu disponibil. Așadar am zis: bine. Voi face săpun! În măsura în care-mi permite timpul, printre grădinărit, internet și unele proiecte de design grafic. Trăiască microbul săpunăritului!
Ce metodă folosesc pentru obținerea săpunului?
Metoda fabricării ‘la rece’. Adică uleiurile sunt încălzite până pe la 40-60 de grade, și intră în contact cu soda când ambele au cam 40 de grade. Prin metoda aceasta se păstrează mai mult din calitățile uleiurilor folosite decât prin metoda ‘la cald’, cea în care bunicile noastre amestecau timp îndelungat în cazanul cu săpun. În plus, glicerina rămâne în săpun, păstrându-și astfel calitățile hidratante.
Ce-i în săpunuri?
Folosesc în majoritatea săpunurilor fie doar uleiuri vegetale (ulei de cocos, de măsline, de orez, de floarea soarelui și porumb, unt de cacao și/sau de shea, ulei de ricin uneori), uneori adaug și untură, foarte bună pentru a da un săpun tare, ferm. Când nu pun untură săpunurile ies o idee mai moale, pentru că nu folosescnici în ruptul capului uleiul de palmier. Chiar dacă sunt puțin mai moi, ele își fac treaba la fel de bine, doar că nu au întotdeauna fermitatea cu care ne-am obișnuit de la săpunurile din comerț.
Pentru saponificarea uleiurilor (transformarea uleiurilor în săpun) este necesară soda caustică (hidroxid de sodiu) dizolvată în apă, ceai de plante sau alte lichide. Nu există săpun fără sodă caustică. Aici un articol pe tema asta. Săpunurile pe bază de glicerină, fără sodă sunt un mit.
Pe lângă baza de mai sus mai folosesc ceaiuri, pulberi din plante, argilă, uleiuri esențiale și alte minuni pe care le mai descopăr. Mă asigur de fiecare dată că ce folosesc este sigur pentru sănătate și aleg ingrediente cât mai simple și disponibile. Este posibil să nu găsiți aici săpunuri cu ingrediente foarte exotice și aduse de foarte de departe. Uleiurile exotice pe care le folosesc sunt necesare pentru obținerea unui săpun echilibrat. Folosesc cât pot de mult ingrediente locale, tradiționale și disponibile. Pe cât se poate. Uneori însă îmi mai zboară fluturi prin minte și mai apare câte-un ingredient ca patchouli…:)
Care-i treaba cu uleiul de palmier?
Este un ulei relativ ieftin și foarte bun pentru a obtine un săpun tare și alb, dar din păcate este responsabil pentru adevărate dezastre ecologice: pentru monoculturile de palmier se defrișeaza enorm de multe hectare de păduri tropicale, distrugându-se astfel habitatul a zeci de mii de specii, pădurea tropicală fiind cel mai bogat și diversificat ecosistem. Dacă înțelegem că tot ce există pe planeta asta este legat, vom înțelege și că dispariția biodiversității din orice colț al planetei ne afectează, la fel cum orice acțiune de-a noastră afectează colțuri îndepărtate ale planetei. Desigur, uleiul de palmier folosit în săpunurile artizanale sunt o picătură într-un ocean; uleiul de palmier e folosit la greu și ca biodiesel, și ca ‘grăsime vegetală’ în biscuiti și alte alimente, plus în săpunurile comerciale – citind pe etichete veți observa pe multe “Sodium Palmate” – adică ulei de palmier saponificat. Eu cred totuși că prin a nu cumpăra un produs cu care nu suntem de acord putem să schimbăm chiar și o foarte mică parte din ce se întâmplă acolo sus, la cârma corporațiilor, așadar recomand tuturor să nu folosească uleiul de palmier nici la alimente, nici la gătit, pentru a nu încuraja defrișarea a și mai multe păduri.
De ce untură, totuși? Animalele alea suferă!
Sunt absolut de acord și este dureros. Animalele crescute pentru carne în ferme industriale sunt tratate ca o marfă, cu o cruzime inimaginabilă. Sunt hrănite cu alimente pentru care ele nu sunt adaptate, îndopate cu forța și ținute în viață cu ajutorul medicamentelor și antibioticelor până când sunt gata de tăiere. Dacă toți am fi conștienți de asta de fiecare dată când folosim un produs rezultat dintr-un animal crescut în felul ăsta, e posibil ca vânzările producătorilor de carne să scadă drastic. Când pot evit să mănânc carne obținută astfel. Când pot, încerc să obțin untură de la porci crescuți în mod tradițional. Când nu pot, mă gândesc că dacă nu folosesc untura aia în săpunuri probabil că va ajunge în produse procesate mai mult și mai puțin sănătoase. Dacă cererea de carne de porc sau de vită va scădea vor fi probabil mai puține animale crescute în ferme, dar untura fiind un produs secundar, nu cred că încurajez industria cărnii să producă mai mult prin faptul că folosesc untură. În plus, dacă mă voi axa și mai mult pe folosirea de produse locale, îmi va fi destul de greu să produc ulei de palmier sau de cocos, nu-i așa? Tot la săpunul bunicii ajungem… 
Gramaj, dimensiune, formă, culoare
Săpunurile sunt făcute și tăiate manual, turnate în recipiente de prin casă, de cele mai multe ori ambalaje reciclate. De aceea, forma, dimensiunea și gramajul pot diferi de la un săpun la altul, iar săpunurile prezentate în descriere sunt asemănătoare, dar nu identice cu ceea ce veți primi. Gramajul poate oscila între 85 și 125 de grame, dar în medie toate săpunurile au 100 de grame, iar extremele sunt excepții.
De asemenea, culorile pot diferi de la un săpun la altul, de la un batch (o tură de săpun) la altul sau în funcție de timpul care a trecut de la turnarea lui. Folosesc doar ingrediente naturale pentru colorarea săpunurilor, iar acestea pot reacționa diferit în funcție de diverși factori, cum ar fi lumina și temperatura. Deși încerc să păstrez săpunurile într-un mediu constant, oscilații mai pot apărea, iar acestea pot infuența uneori culorile săpunurilor. De exemplu: dacă un săpun conține clorofilă, acesta va avea un verde mai puternic la început dar se va estompa de-a lungul timpului. Culorile obținute cu ajutorul argilelor sau uleiurilor infuzate/colorate sunt mai stabile.
