Mă pregătesc de o nouă mutare

În ultimul an ne-am mutat, fizic, de două ori. Nimic spectaculos, unii au făcut-o mai des de-atât.

Acum pregătesc o a treia mutare: cea de la pe acest blog, vechi și de încredere, unde am scris de-a lungul ultimilor ani despre produsele de îngrijire pe care le creez și cum am ajuns la ele. Poartă cu sine aproape toată povestea De la Irina.

Am anunțat produsele noi, ofertele speciale, atelierele pe care le-am susținut.

A fost interfața prin care ați luat și păstrat legătura cu mine și eu cu voi.

Deși mi-a atât de folositor, a venit momentul să-mi asum că este nevoie să cresc. Să pun mai ușor la dispoțizie lumii alifiile, uleiurile, balsamurile și săpunurile care ating cu blândețe pielea voastră. Să-mi fie și mie mai ușor procesul.

Mă pregătesc așadar de lansarea magazinului online: delairina.roPregătesc câteva produse noi de care sunt ultra încântată, în paralel cu site-ul cel nou, le voi lansa împreună!



Dacă ești deja abonat/ă prin e-mail la acest blog, să știi că te iau cu mine! Am pregătit migrarea abonaților spre viitorul magazin, pentru ca tu să rămâi în continuare la curent cu produsele noi, ofertele speciale și anunțurile importante. În plus, vei afla printre primii când îl lansez magazinul și vei beneficia de 10% reducere la prima comandă!

Ca și până acum, voi folosi funcția de newsletter doar când am ceva important de transmis. Sigur că te poți dezabona oricând!

Dacă nu ești încă abonat/ă, fă-mi o vizită pe site-ul cel nou și te poți abona ușor. Chiar dacă nu e finalizat, nu te vei împiedica de grămezi de moloz, promit.  E mai lejer de-atât.  🙂

Până una alta, poți folosi în continuare formularul de contact și de comandă al acestui blog.
Mă găsești desigur și pe Facebook și Instagram.

Hai, să ne-auzim cu bine!

P.s. În caz că vă întrebați cum merge cu provocarea mea de 30 de zile vă spun pe scurt: mă simt excelent, chiar dacă de multe ori nu știu ce să mănânc! Voi reveni cu o relatare mai amplă la începutul lunii martie.

Reclame

Hrană curată pentru ten curat

Dacă ați citit postarea precedentă, ați observat probabil că am trecut printr-o perioadă destul de confuză.

Readaptarea la viața de oraș nu este așa ușoară precum credeam că va fi. Deși apreciez conforul pe care mi-l oferă urbea, soluțiile rapide au de multe ori consecințe neplăcute pe termen lung.

Gălăgia, noxele, stresul pe care-l simt la oamenii din jur și la mine din cauza imensului zgomot mental și agitației generale se reflectă puternic și în interiorul meu.

microgrădină într-un ghiveci (vlăstari de floarea soarelui și muștar)

Tiparele de hrănire haotice — în ciuda faptului că știu ce-mi face bine și ce nu — și inerția unei rutine de îngrijire care nu mi se mai potrivea au avut, în ultimele luni, repercursiuni asupra fizicului, mentalului și sufletului meu.

Sunt aspecte cu care acum nu sunt împăcată, decât în sensul că îmi oferă indicii că este rost de-o schimbare. 

Cred că frumusețea vine din interior și șade în ochiul privitorului. Că vedem lumea așa cum ne vedem pe noi înșine și viceversa.

Cred și că vindecarea unui dezechilibru are nevoie de o abordare holistică, ce integrează atenția spre interior cu cea spre exterior și implementarea soluțiilor pe mai multe planuri.

 

Mă preocupă ideea de ritual.

Îl consider important în viața oricărui om, fie că este vorba de ceaiul sau cafeaua de dimineață, meditația sau rugăciunea, mersul la cumpărături sau pregătirile de seară.

Nu doar găsirea unui moment de pace și liniște, conectare la ce ne transmit simțurile, aici și acum. Prezența conștientă. Un ritual este un act repetitiv, programat. Ritualul necesită o oarece disciplină. 

Deși simt potențialul de putere al ritualurilor, am dificultăți în stabilirea lor, ceea ce se traduce, în cazul meu, în lipsă de organizare și o stare de anxietate.

Într-o vreme, când locuiam la țară nu mă deranja așa de tare pentru că eram oricum mai aliniată cu ritmul zilelor și nopților, al anotimpurilor, păsărilor și plantelor. Aici în oraș însă, lipsa ritualului lasă amprente cam grele asupra mea, de la aspectul pielii la aspectul camerei în care locuiesc și a agendei mele greu de urmărit.

 

Hrana corpului poate fi și a sufletului dacă masa devine ritual conștient și hrana este potrivită omului ce o mănâncă.

 

Viața destul de haotică (incluzând felul în care mă hrănesc), revenirea după sarcină, naștere și alăptarea prelungită mi-au cauzat un dezechilibru hormonal pe care încă nu l-am descifrat (voi lua măsuri și în direcția asta). Părul mi-este fragil și cade destul de mult. Când iau un supliment de zinc își mai revine, când mă opresc se fragilizează din nou. Tenul mi-e plin de puncte negre, acneea este frecventă iar cifrele de pe ecranul cântarului au luat-o prea mult în sus.

Știu că acceptarea și iubirea de sine aduc pace și bucurie, și de-acolo poate porni echilibrarea hormonală, nutrițională și a greutății, frumusețea pielii, părului și unghiilor. Dar știu și că uneori iubirea de sine face un ocol. Tocmai iubirea pentru propria ființă îmi cere să acord atenția cuvenită semnalelor pe care acestea le transmit, apoi acțiune spre a conștientiza și rezolva cauzele problemei.

Așadar, până să aflu ce-i cu hormonii mei, mă provoc pe mine însămi — și pe voi, dacă simțiți că v-ar face bine — să mănânc curat și conștient pentru următoarele 30 de zile. Timp suficient pentru ca asta să-mi intre în obicei.

Ce înseamnă pentru mine să mănânc conștient? Înseamnă atenție acordată preparării mesei, așezării ei, integrarea a cât mai multe arome și culori la o masă, bucuria gustului și a tuturor simțurilor.

Înseamnă savurare lentă, mestecat pe îndelete, pauze de respirație profundă în timpul mesei pentru a lăsa creierul să comunice cu stomacul și să transmită dacă acesta este plin sau încă nu.

Cantitatea nu este atât de importantă cât calitatea: a alimentelor, a experienței.

Recomand cu drag cartea unuia dintre autorii mei preferați. The Yoga of Eating de Charles Eisenstein. O abordare holistică ce transcende dietele și dogmele legate de felul în care ne hrănim (și bem).

Menționez că în general sunt un omnivor destul de oportunist în dietă, când simțurile-mi sunt ascuțite și-mi ascult corpul știu destul de bine ce să mănânc și de unde. Dar bruiată fiind, prefer ca acum să elimin prea-multele-lactate de care mă bucuram aproape zilnic și să diversific alte tipuri de alimente.

 

Mi-am lansat provocarea, am aruncat mănușa. Luni, 29 ianuarie încep.

30 de zile în care voi mânca mai conștient următoarele grupe de alimente

Frecvent:

verdețuri, nuci și semințe, legume, rădăcinoase, fructe, ouă, grăsimi sănătoase (ulei de măsline extravirgin, ulei de cocos, ulei de semințe de dovleac, unt sau masă de cacao, etc), condimente, ceai verde & din plante

Importante îmi sunt sursele de fibre, vitamine & minerale și acizii grași esențiali (3, 6, 9). Voi posta pe pagina de Facebook informații suplimentare, pe măsură ce găsesc materialele potrivite.

Uneori:
leguminoase, pește, cereale integrale fără gluten (ovăz, mei, amarant, hrișcă, orez), tuberculi (cartofi dulci, topinamburi – dar fără cartofi), miere

Le voi refuza cu politețe pe următoarele:
zahăr (inclusiv ascuns), lactate, carne, cereale, cafea, alcool.

Diminețile le încep deja cu două căni de lichide: una cu apă caldă, lămâie, aloe vera și ceva tincturi, a doua cu ceai verde.  Până acum ăsta mi-e ritualul.

Se spune că un comportament are nevoie de aproximativ 28 de zile (un ciclu lunar) pentru a se transforma într-un obicei. Sper ca această provocare să-mi fie suficien pentru a-mi cultiva un mod de hrănire mai blând și mai ordonat.

Dacă vrei să participi sau să urmărești mai în detaliu cum îmi merge, intră pe grupul De la Irina — îngrijire firească.

Putem povesti mai multe acolo.

Sunt curioasă în primul rând cum se va dezvolta aspectul tenului și al părului meu. Pentru asta sper să găsesc rapid baterii pentru aparatul foto și să documentez ce se întâmplă cu ele.

Consider că timpul și grija pentru corp sunt la fel de importante ca și timpul și grija pentru suflet.

Așa cum aleg cu atenție un film la care să mă uit sau o carte din care să citesc sau creez atmosfera prin muzică și lumină,  cu intenția de a le alinia la starea din acel moment, la fel corpul mulțumește când primește timpul și produsele de îngrijire potrivite pentru perioada prin care trece.

Am început și o nouă rutină de curățare și hidratare (un elixir de curățare și tonic pentru ten mixt cu tendințe acneice) și un ulei lejer pentru față, cu o formulă specială ce constă din uleiuri non-comedogenice, cu proprietăți anti-inflamatoare, antibacteriene și regenerante.) Urmează să procur ingredientele pentru o mască de față cu argilă. Mmmm… sunt deja super-încântată dar voi scrie mai multe despre această nouă gamă pe care o pregătesc într-un articol viitor, după ce le mai testez o vreme.

Ca încheiere, las aici o vorbă înțeleaptă care-mi va fi plasă de siguranță în caz de eșec. Indiferent unde mă duce provocarea asta, ceva sigur voi avea de învățat. 🙂

Despre obiective, intenții și realizări într-un an nou

Dragi toți,

În primul rând vă doresc un An Nou plin de surprize plăcute, depășiri de sine, intenții curate și materializări miraculoase ale acelor intenții. (La fel ca și cadourile, urările de bine sunt proiecții a ce ne dorim noi, de fapt. Cred. )

În al doilea rând, pe lângă scuzele că acest articol nu va fi legat direct de îngrijirea trupului, vreau să împărtășesc cu voi o parte din furtuna de gânduri ce-a trecut prin mine în ultimele câteva săptămâni.

Scriu aici pentru că sunt de părere că frumusețea și sănătatea vin din pace interioară, în primul rând, deci nu-s total pe lângă subiect.

Poate vă regăsiți pe alocuri.

Să încep.

Sunt (extrem de) norocoasă. M-am născut într-o familie de mici intelectuali, am primit o educație cum se cuvine plus libertatea să aleg un liceu și o facultate de arte, chiar dacă se zice uneori că artiștii mor de foame. Nu este cazul, mai ales în lumea noastră avidă de frumos.

M-am îndreptat totuși spre un domeniu mai pragmatic, designul grafic. M-a pasionat în timp ce lucram în domeniu, pasiunea rămâne.

Când am început să torn săpun, am folosit săpunul și mai apoi celelalte produse de îngrijire pe care le-am creat ca suport și pretext să experimentez cu crearea unei imagini și al unui brand — așa cum îmi doresc să fie create. Fără constrângeri decât cele impuse de mine. Îmi sunt principalul client.

Imaginea a fost creată în timp, în mod autentic, sincer, clar, folosind pe cât posibil materiale prietenoase cu mediul, căci ce-am fi dacă n-am face parte din tot ce este?

Sunt norocoasă pentru că am avut instrumentele, timpul și cheful de joacă să creez ce era de creat. Nu a fost nevoie să-mi fac prea mult griji în legătură cu ziua de mâine. Frugalitatea asumată a stilului de viață mi-a fost și îmi este atuu.

Nu-mi controlez muza. Muza mea face toată treaba — Ray Bradbury

Pe lângă pasiunea pentru alchimia creării de săpun, descoperirea și folosirea plantelor locale și nu atât de locale pentru o îngrijire firească și curată a trupului, am dezvoltat, pe cont propriu, „hainele” produselor create. Am ales hârtie kraft și tipar într-o singură culoare pentru a exprima simplitatea sofisticată a produselor, dar și pentru că erau cele mai ieftine și la îndemână materiale pentru mine, astfel încât, după ce am creat grafica etichetei pe care-am trecut doar informațiile necesare (numele produsului, la ce-i bun, ingrediente, lot, info de contact), am putut tipări acasă ce era de tipărit. Le tai ori cu o foarfecă ori, când sunt la Stanciova, cu ghilotina obținută în urma corecturii unei cărți despre cum se face săpunul acasă.

Am comandat preponderent recipiente de sticlă, plasticul l-am folosit doar pentru produsele la care recipientul oferă o aplicare facilă — în cazul deodorantururilor și balsamurilor pentru buze — element esențial. Funcționalitatea, în opinia mea, vine înaintea esteticului. Iar când le putem combina astfel încât să minimizăm impactul negativ asupra mediului e și mai bine.

Bun, mă pierd în detalii și tehnicalități.
Iar asta e ceva ce fac în mod recurent. Este o strategie de a evita să privesc adevărul în față. Starea de fapt.

Pasiunea asta a mea pentru design mă trage puternic, astfel încât mi-am împărțit energia puțină pe care-o am în puținul timp liber când nu sunt cu Silviu (copilu-mi minunat) între tot ce înseamnă producție, ambalare, relații cu clienții și promovare pentru De la Irina și crearea unor alte produse care n-au mare legătură cu acest brand, înafară de faptul că, de fapt, sunt tot de la Irina

Am creat (al 4-lea an la rând) un calendar circular, lunar și solar pe care l-am numit KosmoKalindar. Am lucrat — nu destul — la portofoliul meu pe Behance și la imaginea studio de design (studio 258) pe care mă gândesc să-l pornesc. Plus un magazin online cu tricouri și alte accesorii cu imagini dragi create de mine de-a lungul timpului.

Explorearea posibilităților. Fără focus și coerență.

De ce?

Pe de o parte pentru că am impresia că aș câștiga mai mulți bani într-un timp mai scurt decât se întâmplă lucrând la tot ce înseamnă De la Irina, brand crescut încet, fără obiective concrete, fără publicitate plătită, cu suflet și atenție.

Pe de altă parte — și de fapt aceasta este cauza reală — pentru că am dificultăți în a mă ține de un obicei, de a continua ceva început, am tendința să las baltă ce-i benefic pentru mine. Nu mi-e teamă să recunosc asta public, sunt convinsă că toți avem domenii în care ne auto-sabotăm.
Mă gândeam că aș putea să o iau de la aproape zero cu o activitate nouă, să simt fiorii unor relații noi, vârfurile de dopamină rezultate în urma micilor realizări. Fuga de prezent.

DAR

Lipsa mea de focus și energia disipată în cel puțin 4 părți mi-au adus nu împlinire ci o stare de anxietate extremă. O lipsă de coerență a ceea ce sunt, un fel de depersonalizare. Sentimentul că nu sunt destul de bună în orice fac. Rare au fost momentele în care m-am simțit susținută, în primul rând pentru că nu mă susțineam pe mine însămi. Repercursiunile le-am simțit atât eu cât și cei mai dragi mie și regret nespus.

Pe măsură ce scriu îmi dau seama că nu va fi multă lume să citească asta. E un text foarte lung.

Nu-i nimic. Scriu pentru mine. Luna este în scădere, e normal să fiu confuză și să caut în cotloane ale ființei. Este benefic să aleg să renunț la unele aspecte care nu-mi sunt de folos, chiar dacă ruptura doare.

În urma unei postări pe facebook despre dilema mea legată de ce să fac cu brandul ăsta în cazul în care m-aș orienta spre altceva, am primit atâtea mesaje potrivite care îmi confirmau ce știam deja, chiar dacă nu realizam că știu… am fost copleșită, de data asta cu un sentiment puternic că sunt susținută.

Am simțit că ce fac este valoros nu doar pentru mine dar și pentru alții. Că orice aș face — este ok, dacă urmez ce-mi șoptește sufletul. Am realizat că mă apropii de punctul în care voi ieși din zona de confort, făcând un salt în necunoscut, cu încredere.

Și mai ales, s-a relevat ceva ce am evitat prea multă vreme. Și anume că am nevoie de o echipă. Că nu le pot face pe toate, oricât de mult mi-aș dori. Că este nevoie să lucrez la frica de a delega alți oameni pentru sarcini pe care cred că le pot face doar eu.

Sunt foarte norocoasă. Am în jur oameni care mă susțin, care au răbdare cu mine. Familia, prietenii, voi.

Am multe abilități și multe lacune, rețeta perfectă pentru a crește. De ce este nevoie să cresc? Nu știu, cred că e ceva firesc. Lumea crește în complexitate, noi oamenii odată cu ea. Poate fi înfricoșător, dar hei, care-i cel mai rău lucru care se poate întâmpla?

Tu, care ai citit până aici, mulțumesc. Presupun că ai rămas pentru că te regăsești pe alocuri. Aici este un text legat de obiectivele pe care ni le propunem. Mi l-a recomandat o prietenă dragă și înțeleaptă. Vine în opoziție cu alte texte pe care le-am citit zile astea, legate de cum să cresc o afacere setând obiective clare. Din fericire îmi mai dau vreo două săptămâni pentru a-mi clarifica intențile si poate strategia.

Pe scurt, rămân pe-aici și nu voi mai fi singură.

P.S: Postez și o imagine cu cele 12 principii ale permaculturii după care, când nu uit, mă ghidez. Poate sunt de folos și altora.

Zile senine și fericire!

seasons-greetings-de-la-irina

MOJO – fixativ pentru păr

mojo1
ˈməʊdʒəʊ/
Substantiv – din engleză americană: o amuletă magică, talisman sau vrajă

 

Ingrediente: Apă distilată, zahăr alb, alcool etilic, ulei esențial de rozmarin, grapefruit, tea-tree, patchouli
Volum: 100 ml

Dacă semănați un pic cu mine, probabil că evitați folosirea produselor convenționale de fixare a părului: spray fixativ, spumă, ceară de păr… Toate sunt pliiine ochi de substanțe nocive atât pentru organism cât și pentru mediu. De asemenea, probabil ați auzit că zahărul alb nu face bine deloc și evitați să-l includeți în dietă.

De când sunt atentă la ce pun pe piele (poate chiar mai atentă decât la ce mănânc) am folosit pentru păr doar șamponul solid Koala sau vreun alt săpun făcut de mine pentru spalare (doar acum câteva luni, de când am rămas fără, am îndrăznit la un șampon din comerț pentru păr degradat. Nu știu dacă îmi face bine sau rău, zău).  Pentru îngrijire adiacentă folosesc, în principal pe vârfuri, câte un pic dintr-un rest de balsam pentru barbă  turnat într-o cutiuță de tinichea (doar barba e tot păr!), alifii (Provence, Numen, Mușețel ) sau un ulei pentru păr din care sper să pregătesc curând un lot și pentru voi. Plus șamponul uscat despre care v-am scris de curând.
Încă nu am cel mai sănătos păr, din păcate, dar asta pentru că am ales să-l alăptez pe S. timp de doi ani și ceva, iar asta mi-a creat suficiente carențe cât să se vadă cu ochiul liber. Rău nu-mi pare defel; deși foarte încet, părul crește la loc, ca poveștile noi de după tăcere, iar hormonii se vor echilibra și ei la un moment dat (sper!).

Pentru că a-mi lăsa părul să crească nu este deloc o sarcină ușoară în asemenea condiții, am simțit nevoia de schimbări destul de dese pentru a nu fi tentată să-l tund prea des. L-am decolorat treptat – poate nu cea mai bună ideee când ai părul  deja degradat, dar în adâncul sufletului încă mai visez la curajul de a-mi colora câteva șuvițe în tourquoise 😀 ) și am făcut fixativul ăsta care este de fapt subiectul articolului: rețetă simplă, jenant de simplă dar eficientă, surprinzător de eficientă. La o primă aplicare (pulverizat pe părul uscat) îi oferă o textură un pic mai aspră, cu extra volum- ceea ce pentru părul meu subțire și moale e o binecuvântare! Apoi, dacă doresc o fixare mai puternică, coafez părul și pulverizez din nou. De-a lungul zilei mai aplic când ajung pe-acasă dar mi-am pus și într-o sticluță de purtat în poșetă. O am cu mine pentru siguranță, de fapt nu doresc prea des o fixare așa de puternică încât să aplic *din nou* fixativul. Deși mi-ar plăcea: e un moment răcoritor datorită pulverizării fine pe care nu mă feresc să o inhalez și a parfumului de grapefruit, rozmarin, cu  un pic de patchouli – doar uleiuri esențiale pure care pe lângă rolul parfumant oferă și un plus de îngrijire. Am primit întrebarea dacă părul nu se neclăieste în urma folosirii. Raspunsul este că nu.

La finalul zilei părul poate fi ușor pieptănat, rămâne doar  un pic din textura de care vorbeam. A doua zi o pot lua de la capăt cu  fixativul – daca vreau.

Formula este așa de simplă încât oricine își poate face acasă. Eu doar am personalizat-o cu uleiurile esențiale, am comandat sticlele cu pulverizator, am preparat și ambalat.
Nu are nevoie de conservanți, termenul de valabilitate este indefinit. Nu se strică, doar se golește sticla.
Găsiți rețeta din care m-am inspirat aici.

Poate că citind articolul puteți bănui de ce am l-am botezat Mojo. Dacă îl folosiți vă prindeți sigur.

Să mai menționez că este un produs unisex? Da, este.

Și ce-i cu  zahărul alb? Hmmm. Are o reputație prea urâtă în zilele noastre.  Asta pentru că este folosit preponderent intern în loc sa fie folosit extern. Zău, poate fi un ingredient minunat! 😉

 

CALENDULA – alifie blândă cu gălbenele

Ingrediente: ulei de măsline extravirgin infuzat cu flori de gălbenele (Calendula officinalis), ceară de albine, ulei esențial de lavandă
Volum: 70 ml

Read the rest of this entry

Șamponul uscat: ce este, cum să-l faci și de ce să-l folosești

În imaginea de mai sus: părul meu pe care am aplicat ulei – tratament pentru păr (foto 1) și după aplicarea șamponului uscat pe părul uns (foto 2)

 

Voi  cu care am mai povestit în ultima vreme m-ați auzit cu siguranță menționând șamponul uscat. Adică o pudră sau un spray folosite pe păr pentru a absorbi excesul de sebum când nu avem timp să ne spălam părul sau când vrem să îl dezobișnuim de spălări prea dese, dar el încă nu înțelege ce se întâmplă și produce sebum în exces.

Poate fi folosit atât de femei cât și de bărbați. Costă cam 2 lei/ borcan, un borcan ține câteva luni dacă este folosit odată la câteva zile.

Se poate folosi amidon de porumb sau talc (deși cel din urmă am înțeles că nu-i chiar bine a fi inhalat), amestecat cu pudră de cacao pentru păr închis la culoare.
Pentru prospețime și un plus de îngrijire se pot adaugă câteva picături de uleiuri esențiale. Recomand un mix de rozmarin, tea-tree și citrice pentru o formulă unisex, sau lavandă și citrice pentru o formulă mai feminină. Sigur că puteți experimenta cu uleiurile folosite, dar nu uitați să vă documentați despre efectele fiecărui ulei în parte, să vă feriți de uleiurile parfumate sintetice și, dacă sunteți însărcinată, să folosiți doar uleiuri esențiale care nu sunt contraindicate în sarcină. Aici găsiți o listă cu câteva repere.
10 – 12 picături sunt de ajuns pentru un borcan cu volumul de 150- 200 ml, dar puteți folosi mai puțin sau deloc.

 

O  rețetă
pentru păr șaten deschis – blond
Două linguri de amidon de porumb
Două linguri de pudră de talc
Optional 10 picături uleiuri esențiale

O altă rețetă
pentru păr șaten închis – brunet
O lingură amidon de porumb
O lingură pudră de talc
Două linguri pudra de cacao degresată
Optional 10 picături uleiuri esențiale

 

Talcul poate fi înlocuit cu amidon de porumb. Recomand să nu folosiți talcul fructat sau mentolat ce se găsește la farmacie. Deși poate fi util pentru a absorbi transpirația în exces sau pentru îngrijirea pielii bebelușilor, acesta conține oxid de zinc – ingredient sigur, îl folosesc și eu în deodorante sau produse cu factor de protecție solară, dar lasă urme albe pe păr. In plus, pudra de talc de care vorbesc conține parafină lichidă, un produs petrolier pe care nu îl recomand la îngrijirea părului, mai ales nu în compoziția șamponului uscat, căci încărca firul de păr cu mai multă grăsime.
Bun-bun, atunci de ce să folosesti pudra de talc? Pentru că într-adevăr absoarbe foarte bine sebumul și oferă volum părului pe care este aplicată. Face asta un pic mai bine decât amidonul de porumb.

Pentru ambele rețete se folosește aceeași metodă de preparare:
Se pun toate ingredientele într-un borcan cu capac care să le încapă și să rămână un pic de spatiu în plus (puteți folosi și o pungă cu ziplock), se închide bine borcanul (sau punga), se agită bine. Gata.

Acum se poate pune o parte într-o solniță curată (din aceea cu capac găurit) sau să-l lăsați în același borcan.

Aplicare:

Folosiți o pensulă pufoasă de machiaj sau un pămătuf de bărbierit pentru a aplica pudra pe păr. Sau degetele. Aplicați înainte sa îmbrăcați hainele de zi, pudra mai zboară și poate lăsa urme albe, vizibile mai ales pe hainele negre. Recomand sa o aplicați deasupra chiuvetei.

Se scutură excesul de pudră din pensulă și se aplică pe păr (nu pe scalp!) în zona rădăcinilor, unde s-a acumulat sebum. Nu e nevoie de o cantitate mare. Lăsați 10 minute pentru ca pudra sa absoarbă excesul de grăsime de pe firul de par, apoi periați părul pentru a înlătura surplusul. Atenție, nu aplicați pe părul umed pentru a nu îl îmbâcsi! Este important ca părul sa fie perfect uscat când aplicați șamponul uscat.

Acum părul poate fi aranjat ca de obicei.
Metoda nu înlocuiește spălarea părului ci doar oferă o prelungire a perioadei dintre spălări, putând fi folosit în cazuri de urgență, când spălarea părului e ultimul lucru pe care l-ați înghesui în program. Mai bine un moment de respiro, nu-i așa?

Găsiți aici doua rețete și unul din articolele din care m-am inspirat. Aici e un wikihow despre cum și când se folosește șamponul uscat și aici  câteva trucuri în plus.

De când am descoperit conceptul de șampon uscat (am folosit prima data un șampon uscat tip spray, din comerț) am mult mai puține zile proaste în ceea ce privește părul. Reușesc să mă spăl mai rar, ceea ce e foarte important pentru mine, acum, căci am parul degradat la vârfuri și totuși se unge repejor. Aplic dimineața un pic de pudră, piaptăn, voilà volum! Sau îl folosesc (ca în imaginile de la începutul articolului) pe vârfurile șuvițelor de păr, după ce am aplicat, seara sau cu o oră înainte uleiul-tratament pentru păr degradat (un mix de uleiuri prețioase și uleiuri esențiale, detalii despre asta în alt articol).

Pentru că este atât de simplu de facut vă încurajez să vă faceți chiar voi, e mai simplu, mai ieftin și mai sănătos pentru oameni și mediu decât variantele spray disponibile în comerț. Daca vreți sa vi-l fac eu, scrieti-mi pe formularul de contact, menționând următoarele:
-aveți păr deschis sau închis la culoare?
-doriți o formulă specială de uleiuri esențiale sau mergeți pe mâna mea?
-preferați varianta pudră, în borcan, sau spray, mai ușor de folosit?

Prețul preparatului îl voi comunica pe mail, dacă este cazul.

 

 

p.S. Chiar am început să torn alifii și săpunuri, asa cum am promis; în plus pregătesc câteva produse noi . Săpunurile turnate luna aceasta vor fi disponibile abia spre sfârșitul lunii octombrie. Alte produse pot fi comandate și înainte. Ca să fii la curent cu noutățile, urmărește pagina De La Irina pe Facebook. Mulțumesc & să ne auzim cu bine!